Editorial
Baia Mare putea pierde o sută de milioane euro. Şi tu taci…
• Sabin GHERMAN
Eu ştiu că Baia Mare ar fi putut pierde 104 milioane euro. O sută de milioane investite într-o tehnologie de neutralizare a deşeurilor şi patru milioane într-un proiect imobiliar la marginea oraşului. Despre astea am vorbit cu cei în drept - cāte or mai fi, nu ştiu. Prima investiţie e proiectată să aducă la bugetul local pānă la opt milioane euro în fiecare an, a doua, mult mai mică, vreo 250.000.
Aceste proiecte sunt blocate pe undeva în primărie. La prima expunere, cāţiva dintre consilierii liberali au preferat să iasă la o ţigară decāt să asculte prezentarea. Speriaţi de reacţia presei, au votat, pānă la urmă, cu o lună întārziere, un plan cāt de cāt. Şi dacă nu era presa? Dacă nu se afla? Cāte din astea au mai fost?
La fel se întāmplă cam peste tot în Romānia, îndeajuns de mult ca să ne mirăm de ce la unguri, bulgari sau croaţi se poate face ceva şi la noi nu. Īn acele ţări niciun politician pe termen lung nu îşi permite să se creadă nemuritor. Cu atāt mai mult un liberal, despre care se presupune că are exact rolul de a dezvolta un mediu bun pentru afaceri.
Dacă milioanele de euro şi locurile de muncă se vor pierde în Baia Mare, consilierii pot intra în istorie. La marginea istoriei, mai bine zis, ca la margine de cimitir, acolo unde se îngroapă sinucigaşii. Nicăieri în lumea asta n-am mai auzit să fie nicotina mai tare decāt un plan de afaceri.
Desigur că unii vor sări ca arşi. Că nu-i drept, că astea sunt intoxicaţii pedeliste sau pesediste, că dracu’, că lacu’. Că s-a
votat studiul de fezabilitate (la o a doua expunere). Că pānă la urmă totul e bine, no. Adevărul e că-i doare în dos. Au ajuns la maximumul imperfecţiunii lor politice, în Consiliul Local, visează la Parlament, încearcă manevre pe bani buni şi, în general, dispreţuiesc.
Īntr-o ţară civilizată, într-un oraş neadormit, la uşa sediului de partid s-ar fi înghesuit şomeri cu pancarte, tineri care să amendeze gestul. Īncă nu e tārziu, dacă există cineva care vrea să vorbească.
Astfel de investiţii, pe astfel de motive, s-au pierdut cu miile în ţara asta. Fumători de narghilea, lipitori de afişe, şmecheri de partid şi identităţi arhisuficiente au transformat carnetul de partid în diplomă de competenţă. Un x-ulescu vai de mama lui înainte de alegeri e pus de partid (de toate) într-o funcţie în care nici portar n-ar face faţă. Şi, în puţin timp, ăsta se comportă de parcă ar fi luat premiul Nobel, nu-l mai clinteşti decāt cu procese…
Nu vă mai uitaţi chiorāş la americani, ruşi sau chinezi, cum că de acolo ne vin crizele. E greşit - vin din pipernicia noastră, din derizoriul cu care clădim, în pauza de ţigară - evident, prezentul rrromanesc al neputinţei…
















