Puşi să opteze pentru stat sau privat medicii vor alege sectorul de stat

• Ana-Maria MOISA

Reprezentanţii ministerului susţin că, în viitor, halatele albe vor fi puse în situaţia de a alege fie sectorul de stat, fie cel privat, deoarece situaţia din momentul de faţă este păguboasă pentru pacienţi.

"Practic,  astăzi se întâmplă următorul lucru: pacientul se duce la spitalul public, dimineaţa, i se fac analizele şi este rechemat la clinica privată, de către acelaşi medic, după-amiază, unde mai este de multe ori şi taxat. Deci, practic, pacientul care plăteşte şi contribuţie de sănătate, plăteşte şi după-masă o taxă, pentru un serviciu efectuat pe banii spitalului public, de către acelaşi medic care lucrează şi în public şi în privat", a declarat Attila Cseke, ministrul Sănătăţii.
Medicii din Maramureş consideră că îngrădirea libertăţii de profesare a medicilor este, în primul rând, o pierdere pentru pacient. "Atâta timp cât se lucrează în două locuri, este în folosul pacientului. O parte din medici ar putea renunţa să lucreze la stat, dar asta depinde de specialitate. De exemplu, un chirurg nu poate avea cabinet privat, poate să-şi găsească ceva la o clinică privată", a declarat dr. Cupşa Dan Nicolae, directorul medical al Spitalului Orăşenesc Târgu Lăpuş.
Medicii sunt, însă, de părere că o asemenea măsură nu va rezolva problemele din sistemul sanitar şi că această situaţie a mai fost dezbătută şi-n trecut, dar fără niciun rezultat.
"Discuţia asta e tot reluată, dar odată şi odată tot o să trebuiască să fie făcut ceva în privinţa asta şi un asemenea proiect presupune o dezbatere serioasă din partea întregului corp medical. Adevărata problemă o reprezintă finanţarea, care se face exclusiv de la stat. Banii sunt puţini şi bătaia pe ei e foarte mare. Nu ajung, în condiţiile în care sunt tot mai mulţi şomeri şi tot mai puţini contribuie la fond", afirmă dr. Sabin Nemeş Bota, directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia Mare.
În aceste condiţii, ar trebui identificate surse noi de finanţare, după modelul celor din străinătate, în care firmele şi companiile asigură propriilor angajaţi diferite nivele de asigurări de sănătate, iar o altă soluţie ar fi şi o mai bună gestionare a banilor publici. "Asigurările de sănătate ar trebui să redevină ceea ce au fost: o bancă în care să se adune bani de la toţi, iar banii să nu stea acolo, ci să fie rulaţi", consideră dr. Sabin Nemeş Bota.

• Medicii vor renunţa la sectorul privat

Dacă vor fi puşi în situaţia de a alege între sectorul de stat şi cel privat, majoritatea medicilor va prefera să rămână la stat, deoarece unele specialităţi nu permit deschiderea de cabinete private. Mai mult, în ziua de azi, un cabinet privat trebuie să aibă un contract de colaborare cu alte specialităţi ale spitalului. "Medicii vor renunţa mai degrabă la sectorul privat, pentru că acolo responsabilitatea este mult mai mare şi greşelile medicale nu vor putea fi acoperite de spital. În momentul de faţă, asigurările de malpraxis sunt făcute degeaba, pentru că medicul nu este ajutat deloc", a explicat dr. Sabin Nemeş Bota.
În ceea ce priveşte acuzaţia că pacienţii care se prezintă la spital sunt adesea chemaţi şi la cabinetele private, medicii susţin că principala vină aparţine Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate, deoarece cade în atribuţiile lor ca drepturile pacienţilor să fie respectate. "CAS ar trebui să urmărească şi să îi controleze pe medicii care au un statut duplicitar. Pentru a rezolva o problemă care ţine de o slăbiciune de caracter a unei părţi a tagmei medicale, suferă tot asiguratul", a concluzionat dr. Sabin Nemeş Bota.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PREGĂTEŞTE UN AMENDAMENT LA CODUL PENAL

12 ani de închisoare pentru agresarea personalului medical

• Ana-Maria MOISA

Ministerul Sănătăţii doreşte ca, în Codul Penal, să fie prevăzute sancţiuni speciale pentru cei care agresează personalul medical aflat în exerciţiul funcţiunii.

Ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, propune ca infracţiunile asupra personalului medical - medic, asistent medical, şofer de ambulanţă sau orice altfel de angajat din sistemul medical aflat în exerciţiul funcţiunii, să fie încadrate în categoria ultraj asupra autorităţii şi să fie sancţionate la fel ca faptele săvârşite asupra funcţionarilor publici.
"Astăzi, dacă o persoană loveşte un medic într-un spital poate să fie sancţionată cu închisoare de la trei luni până la doi ani sau cu amendă, după caz. Noi propunem înăsprirea pedepselor, similar cu cele aplicate în cazul agresiunilor asupra funcţionarilor publici. Astfel, agresorul ar fi sancţionat cu închisoare între şase luni şi trei ani. Mai mult, prin noua prevedere legală, împăcarea părţilor nu mai înlătură răspunderea penală. Prin noile măsuri, urmărim descurajarea celor care nu respectă corpul medical şi munca depusă de angajaţii din sistem", a declarat Attila Cseke.

• Angajaţii de la Urgenţe, bătuţi mereu

Medicii din Maramureş salută propunerea ministerului, susţinând că era nevoie de aşa ceva. În special personalul care deserveşte Ambulanţa, SMURD-ul sau Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia Mare este în pericol de a fi agresat fizic sau verbal.
"Asemenea sancţiuni ar fi de bun augur. Personalul este agresat atât de pacienţi, cât şi de aparţinătorii acestora. Mai ales cei sub influenţa băuturilor alcoolice agresează fizic şi verbal, iar unii deteriorează echipamentul medical", arată dr. Eugenia Tivadar, managerul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Maramureş.
"La UPU este o stare permanentă de agitaţie, pentru că fiecare vrea să fie primul şi oamenii îşi mai pierd cumpătul, dar asta nu e o scuză. Se mai întâmplă să fie chemaţi jandarmii pentru a aplana conflictul. Este bună ideea de a descuraja agresiunea",
crede dr. Sabin Nemeş Bota, director medical la Spitalul de Urgenţă.
Acesta mărturiseşte că au existat situaţii de agresiune inclusiv pe secţiile spitalului, dar acestea au fost izolate.
În viitor, se vrea ca ameninţarea personalului medical să fie pedepsită cu închisoare de la şase luni până la doi ani, faţă de trei luni până la un an, cum este prevăzut în prezent. Vătămarea corporală gravă se va sancţiona cu închisoare de la trei la 12 ani, faţă de doi-şapte ani, iar vătămarea corporală se va sancţiona cu închisoare de la şase luni la şase ani, faţă de pedepsele actuale - de şase luni până la cinci ani.